Comisia Europeană a dat startul, miercuri, la ceea ce va fi o perioadă de doi ani de negocieri pe tema planului de cheltuieli al blocului pentru perioada de şapte ani începând din 2028. Comisia Europeană a propus un buget de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, cu un nou accent pe competitivitatea economică şi pe apărare şi planuri de revizuire a cheltuielilor tradiţionale pentru agricultură şi dezvoltare regională. „Bugetul este mai mare. Este mai inteligent şi mai ambiţios. Este în beneficiul cetăţenilor noştri şi al companiilor noastre, al partenerilor noştri şi al viitorului nostru", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit News.ro. Comisia a declarat că propunerea sa se ridică la 1,26% din venitul naţional brut al celor 27 de ţări ale Uniunii Europene, comparativ cu 1,13% pentru actualul buget pe şapte ani. Cea mai mare parte a fondurilor pentru buget provine de la guvernele ţărilor membre ale UE. Comisia a propus însă mai multe modalităţi de a strânge mai multe fonduri în mod direct, inclusiv un nou impozit pe companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa şi care au o cifră de afaceri anuală netă de peste 100 de milioane de euro într-o ţară din UE. Însă, într-un semn al negocierilor aprinse care vor urma, europarlamentarii dezamăgiţi s-au grăbit să contrazică afirmaţiile lui von der Leyen, spunând că executivul a prezentat în mod eronat ajustările aduse inflaţiei - semnificative - din ultimii ani ca o creştere a bugetului UE, scrie Politico. „Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la acelaşi nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureşan, membru al Partidului Popular European, de centru-dreapta, din România. Toate capitalele naţionale, precum şi Parlamentul European, trebuie să aprobe planul înainte ca acesta să fie adoptat. Pe măsură ce se conturează liniile de luptă, Politico a elaborat un ghid util pentru a vedea cine are de câştigat şi cine are de pierdut în propunerea iniţială. Agricultorii sunt furioşi. În ultimul buget pe termen lung al UE, politica agricolă comună (PAC) avea alocate 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, pentru agricultură au fost alocate 300 de miliarde de euro. Ca să fie şi mai rău, în timp ce PAC forma o secţiune separată a bugetului, acum a fost comasată cu finanţarea pentru alte politici într-un fond comun pentru „planuri de parteneriat naţionale şi regionale”. În cadrul acestor planuri, ţările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură şi ar putea cheltui mai mult dacă doresc acest lucru. Însă grupurile de fermieri care protestează în faţa Parlamentului şi a Comisiei nu sunt optimiste. Deşi marea majoritate a bugetului va proveni din contribuţiile proprii ale ţărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deşeurile electrice, marile companii şi produsele din tutun, cum ar fi ţigările şi trabucurile. Aceste produse sunt în prezent impozitate de fiecare ţară în parte, care păstrează veniturile pentru sine. Obiectivul este de a genera între 25 şi 30 de miliarde de euro pe an, care vor fi utilizate pentru rambursarea datoriei comune a UE utilizate pentru finanţarea redresării post-Covid. Preţurile ţigărilor vor creşte deja în întreaga UE în urma unei actualizări mult aşteptate a Directivei privind accizele la tutun, estimările aproximative indicând că preţul unui pachet va creşte cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi ţigările electronice şi tutunul încălzit, vor fi supuse unei rate minime, deşi mai mici decât în cazul ţigărilor tradiţionale. Biodiversitatea va pierde partea care îi era alocată în bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg privind „clima şi mediul”, care ar urma să reprezinte 35 % din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro. Anterior, pe lângă obiectivul de 30% pentru cheltuielile destinate climei, 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, crescând la 10% în 2026 şi 2027. Noul obiectiv „climă şi mediu” ar servi tuturor celor şase obiective de mediu ale UE, de la climă şi biodiversitate la economia circulară şi prevenirea poluării. Programul LIFE – finanţare dedicată mediului şi acţiunilor climatice – a fost, de asemenea, absorbit în „Planurile naţionale şi regionale”, precum şi în „Fondul pentru competitivitate” în valoare de 410 miliarde de euro, ce reuneşte mai multe programe de finanţare existente. Unele ONG-uri avertizează că aceste schimbări ar putea însemna o pierdere a finanţării pentru biodiversitate. Potrivit Comisiei Europene, UE se confruntă deja cu un deficit anual de finanţare pentru biodiversitate estimat la 37 de miliarde de euro. Ţările din est au obţinut o victorie importantă miercuri, când Comisia a anunţat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia şi Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-şi satisface atât nevoile de securitate, cât şi cele economice. Acestea au câştigat şi o altă bătălie: deşi UE avea nevoie disperată de noi surse pentru vistierie, nu a inclus în pachetul propus pentru noi surse de venituri veniturile provenite din extinderea deja planificată a sistemului UE de comercializare a emisiilor la clădiri şi transportul rutier. În cele din urmă, UE a propus sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei şi a procesului său de aderare la UE cu 100 de miliarde de euro suplimentare. Conform propunerii, UE ar urma să crească semnificativ sprijinul acordat pentru modernizarea reţelelor electrice ale blocului, în vederea reducerii preţurilor la energie electrică, care au fost identificate într-un raport al fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, ca fiind punctul slab al Europei în competiţia cu SUA şi China. Bugetul pentru energie al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii şi investiţii în noi tehnologii, va creşte de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro. În plus, reţelele vor putea beneficia de un fond de competitivitate extins la 410 miliarde de euro, în scopul reducerii risipei şi al diminuării facturilor pentru industrie şi gospodării. Draghi a avertizat că „investiţiile în infrastructură sunt lente şi suboptimale”, în timp ce energia din ce în ce mai scumpă obligă producătorii să reducă producţia sau să o relocheze. Comisia doreşte să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologiile digitale, a declarat von der Leyen. Acest lucru ar aduce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget. Este o creştere considerabilă într-un domeniu în care UE investea deja fonduri considerabile pentru cercetare şi inovare. Dar miza a crescut, regiuni din SUA şi China concurând acerb pentru tehnologii transformatoare, în special inteligenţa artificială. Digitalizarea este unul dintre cei patru piloni ai unui nou fond cuprinzător pentru competitivitate, cu o valoare totală de 410 miliarde de euro. Propunerea Comisiei este de a aloca cel puţin 131 de miliarde de euro pentru apărare şi spaţiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a arătat von der Leyen. Bugete separate vor fi utilizate şi pentru a spori capacitatea de apărare a blocului. Propunerea „demonstrează o ambiţie binevenită”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentar german din partea Verzilor, membră a Comisiei pentru apărare a Parlamentului European. Cifra este în conformitate cu nevoile identificate încă de la început de comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, când a vorbit pentru prima dată cu POLITICO la sfârşitul anului trecut. Programul emblematic al blocului în domeniul cercetării şi dezvoltării, Orizont Europa, urmează să se dubleze, ajungând la 175 de miliarde de euro. În prezent, acesta este deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest gen din lume, cu un buget de 95 de miliarde de euro, deşi un grup de experţi a susţinut că UE ar trebui să-şi majoreze cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă. Alocarea pentru programul emblematic al UE pentru mobilitatea studenţilor, Erasmus+, a fost majorată cu 50 %, ajungând la peste 40 de miliarde de euro. Comisia a anunţat, de asemenea, un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde de euro, care va sprijini cultura, mass-media şi organizaţiile societăţii civile. „Este o zi istorică pentru sectorul cultural şi creativ al Europei”, a declarat comisarul pentru educaţie şi sport, Glenn Micallef, pentru POLITICO. Comisia doreşte ca blocul să aloce 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie, aceasta pare o victorie importantă în comparaţie cu bugetul de 1,7 miliarde de euro alocat mobilităţii militare în bugetul actual. În realitate, suma este cu mult inferioară celor 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro pe care Tzitzikostas le considerase necesare. Deşi o parte din bugetul pentru transportul civil ar putea sprijini infrastructura cu dublă utilizare – şi ar putea fi mobilizate fonduri suplimentare pentru apărare –, nevoile militare par să fie abordate doar parţial. Comisia a propus ca viitorul Mecanism pentru Interconectarea Europei, instrumentul de finanţare al UE pentru infrastructură, să se ridice la 81,4 miliarde de euro. Aproximativ 51 de miliarde de euro ar fi alocate transporturilor. Schema de finanţare a coeziunii UE are scopul de a stimula creşterea economică în regiunile mai sărace ale blocului şi de a reduce inegalităţile. În prezent, aceasta reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Însă, în loc să fie o politică distinctă în propunerea de buget pentru 2028, finanţarea coeziunii este abordată prin aşa-numitele planuri de parteneriat naţional şi regional elaborate de guvernele naţionale. Într-un acord de ultim moment, Comisia promite că regiunile cele mai sărace ale blocului vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, ceea ce era o cerinţă cheie a comisarului pentru regiuni, Raffaele Fitto. Însă nu s-au dat astfel de garanţii pentru restul UE, ceea ce stârneşte temeri că suma totală alocată pentru dezvoltarea regională va fi mai mică decât în bugetul actual. Aceasta este o veste proastă pentru oraşele şi zonele rurale care depind de fondurile de coeziune pentru a finanţa totul, de la drumuri la biblioteci publice. În plus, liderii locali şi regionali sunt îngrijoraţi de propunerea bugetară de a acorda guvernelor centrale puteri excesive în gestionarea şi distribuirea fondurilor UE prin intermediul planului de parteneriat şi sunt preocupaţi de faptul că liderii naţionali ar putea pedepsi rivalii politici prin refuzul accesului la fonduri. Reuters a strâns câteva reacţii la propunerea Comisiei Europene de miercuri privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde de euro). Propunerea pune un nou accent pe competitivitatea economică şi apărare, urmărind în acelaşi timp reformarea normelor privind subvenţiile pentru agricultură şi dezvoltare economică. Un acord pentru noul buget al UE necesită sprijinul tuturor celor 27 de state membre şi aprobarea Parlamentului European. „Nu putem accepta niciodată ca fondurile comune ale UE să ajungă la ţări care nu respectă principiile democratice de bază şi valorile europene” „Nu vom rezolva problemele UE cu un buget mai mare şi contribuţii UE mai mari, ci prin utilizarea mai inteligentă a resurselor actuale şi alocarea fondurilor acolo unde sunt cu adevărat necesare”. „Propunerea Bruxelles-ului poate fi rezumată ca un buget pro-ucrainean, iar scopul său este clar ca lumina zilei: să trimită banii poporului european în Ucraina. Planul de la Bruxelles este slab chiar şi ca bază de negociere şi sugerăm ca acesta să fie retras şi să se elaboreze unul nou, nu în interesul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi al Ucrainei, ci în interesul cetăţenilor europeni şi al agricultorilor europeni”. „Bugetul propus este prea mare. Nu ar trebui să ne concentrăm întotdeauna doar asupra modului în care UE poate cheltui mai mult, ci mai degrabă asupra modului în care fondurile existente pot fi cheltuite mai bine”. „Acest lucru necesită alegeri dificile. Contribuţia financiară a Ţărilor de Jos la UE este deja semnificativă. Prin urmare, dorim să vedem o îmbunătăţire a poziţiei noastre nete de plată. În ceea ce priveşte Ţările de Jos, noile instrumente pentru datoria comună nu sunt, prin urmare, pe masa negocierilor”. „Salut ambiţia pentru noul cadru financiar multianual prezentat astăzi de Comisia Europeană.” „Voi fi vineri la Bruxelles pentru a apăra priorităţile noastre: reînarmarea continentului european, sprijinirea competitivităţii şi suveranităţii noastre tehnologice, veniturile agricultorilor noştri şi crearea propriilor noastre resurse”. „Salut prezentarea propunerii privind bugetul pe termen lung al UE de către Comisia Europeană, un pas care va permite Consiliului să înceapă lucrările. Un buget nu este doar o chestiune de cifre – este decizia politică supremă, o alegere privind viitorul nostru, şi trebuie să abordăm această dezbatere cu mintea deschisă şi cu spirit de responsabilitate colectivă”. „Acest proiect de buget nu alocă fonduri suficiente pentru priorităţi critice, precum competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice şi investiţiile necesare pentru o economie durabilă care să funcţioneze pentru toţi”. „Parlamentul este pregătit să îşi utilizeze toate competenţele în întregime pentru a se asigura că următorul buget pe termen lung corespunde ambiţiilor şi provocărilor Uniunii”. „Includerea unei ponderi de 35% pentru combaterea schimbărilor climatice în noul buget arată că Comisia este în continuare hotărâtă să sprijine eforturile de decarbonizare pe întreg continentul... Acest lucru este esenţial pentru a face realizabil obiectivul climatic de 90 % până în 2040. Cu toate acestea, este o ocazie ratată faptul că finanţarea combustibililor fosili nu a fost exclusă în mod strict din buget”. „Un buget pe termen lung bazat pe o gândire pe termen scurt este o greşeală periculoasă. Nu există competitivitate, securitate sau prosperitate pe o planetă moartă. Nu este vorba doar de abrogarea şi fuzionarea a ceea ce a mai rămas din LIFE într-un fond universal, ci de demontarea singurului instrument european dedicat naturii şi acţiunilor climatice”. „Este o lovitură devastatoare pentru cetăţenii europeni. Ne confruntăm cu o agravare a crizei climatice şi a crizei naturii, iar bugetul pe termen lung propus de UE nu oferă o cale clară pentru a o combate. Mai grav, biodiversitatea îşi pierde locul în bugetul UE, fără finanţare specifică şi fără priorităţi clare”. „Restructurarea bugetului pune în pericol rolul central al UE în combaterea sărăciei, în răspunsul la crizele globale şi în sprijinirea celor care trăiesc în ţările din sudul globului. Comisia propune fuzionarea instrumentelor de acţiune externă existente într-unul singur, denumit „Europa globală”. Această măsură sporeşte riscul ca fondurile să fie deturnate pentru a servi intereselor politice pe termen scurt, în loc să fie utilizate pentru combaterea sărăciei şi a inegalităţilor”. „Reducerile bugetare fără precedent, desfiinţarea celor doi piloni, pierderea caracterului comun şi renunţarea Comisiei la politica sa agricolă istorică pot fi oare interpretate altfel decât ca un mesaj de abandon, indiferenţă şi lipsă de prioritate strategică pentru agricultură şi comunităţile rurale? În contextul acordului Mercosur care se profilează la orizont, cum poate Comisia Europeană să se aştepte să fie ascultată şi să se bucure de încrederea comunităţii agricole în anii următori?” „Doamnă preşedintă, propunerea dumneavoastră privind bugetul şi PAC nu este altceva decât o provocare la adresa lumii agricole. Regândiţi-vă abordarea! Nu va exista o creştere a puterii Europei fără o reînarmare alimentară!” Citește și: Cea mai mare economie din UE respinge propunerea de buget prezentată de Ursula von der Leyen: „O creștere este inacceptabilă”