Jan Marsalek orchestrează la Viena campanii ascunse de dezinformare anti-Ucraina

Jan Marsalek, fostul CEO Wirecard, este implicat în campanii rusești de dezinformare în Austria, unde agenții Moscovei distribuie mesaje pro-Kremlin sub masca unor activiști ucraineni, potrivit unei investigații realizate de publicația austriacă Profil. Operațiunile sale se desfășoară în special în Viena, unde autocolantele și graffiti cu mesaje anti-rusești vizează să submineze încrederea în Ucraina.

👉Descoperirea unei campanii rusești de dezinformare în Austria

În martie 2025, Direcția pentru Securitate și Informații de Stat (DSN) a descoperit o amplă campanie rusească de dezinformare în Austria, menită să influențeze negativ opinia publică față de Ucraina în favoarea Rusiei. Mai puțin cunoscut este faptul că această operațiune a fost condusă de Jan Marsalek, un austriac fugit în Rusia după falimentul Wirecard din 2020. Marsalek a pus la cale o serie de acțiuni în spații publice, folosind autocolante cu mesaje care asociază ucrainenii cu neonaziști, încercând astfel să divizeze societatea europeană.

Conform investigației realizate de digi24.ro și publicațiile Profil, Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR, Rusia nu mai limitează campaniile de dezinformare la mediul digital, ci trimite agenți pe străzile orașelor europene. Marsalek și complicii săi au folosit diverse metode, de la graffiti până la lipirea de stickere anti-rusești menite să pară opera unor activiști ucraineni, cu scopul de a induce confuzie și a slăbi sprijinul pentru Ucraina.

👉Rețeaua de spionaj condusă de Marsalek și arestările asociate

Unul dintre colaboratorii lui Marsalek a fost Orlin Rusev, liderul unei bande din Bulgaria care spiona jurnaliști critici față de Kremlin și funcționari austrieci. Grupul a fost arestat în februarie 2023 la Londra, iar în mai 2025, membrii săi au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea. Anchetele au scos la iveală o vastă rețea de spionaj, cu schimburi de mesaje detaliate între Marsalek și membrii săi, oferind o perspectivă unică asupra modului în care propaganda rusă a fost coordonată.

Pe lângă aceste acțiuni ilegale, Marsalek și complicii săi au prosperat prin finanțări considerate suspecte în Austria, iar planurile lor vizau nu doar Austria, ci și alte țări europene precum Germania, Franța și Italia. Menținerea unei aparențe naturale a campaniei era esențială, după cum reiese dintr-un mesaj al lui Marsalek către Rusev: „Trebuie să pară natural”.

În ianuarie 2026, la Viena va începe cel mai mare proces de spionaj de după Al Doilea Război Mondial, urmărind activitățile rețelei conduse de Marsalek și complicii săi. Dosarele întinse pe sute de mii de pagini arată că aceasta ar fi una dintre cele mai periculoase operațiuni de spionaj rusești, ce au vizat jurnaliști, disidenți și instituții occidentale, încercând să redirecționeze politica energetică și sprijinul pentru Ucraina în favoarea Moscovei.

Profil precizează că nu toți cei implicați în această rețea au fost identificați, iar autoritățile caută în continuare agenți sub acoperire în instituțiile austriece. Printre cei implicați se numără și un fost angajat al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției din Austria, ceea ce a paralizat agenția timp de ani de zile și a alimentat conflicte interne între partidele politice. O spioană colaboratoare a poliției este un element-cheie al anchetei, fiind posibil martor important în procesul ce urmează să înceapă.