Activiștii de mediu au anunțat un protest de trei zile înainte de alegerile europarlamentare, pe măsură ce agenda verde UE nu reușește să pună în practică schimbările importante necesare pentru a stopa poluarea și consumul combustibililor fosili. Grupuri din 127 de orașe din 14 țări cer acțiuni urgente pentru combaterea schimbărilor climatice pe fondul amenințării partidelor de extremă dreaptă. Activiștii de mediu din toată Europa organizează trei zile de proteste pentru a proteja democrația și a reduce poluarea, în timp ce se străduiesc să împingă problemele ecologice pe agendă înainte de alegerile europene de săptămâna viitoare, scrie The Guardian. Anul trecut a fost cel mai călduros din istorie, iar urgența crizei climatice este presantă. Cu toate acestea, sondajele prevăd victorii pentru partidele de extremă dreaptă care doresc să renunțe la reglementările verzi și au influențat deja negativ politicile de mediu. Soarta unei propuneri legislative pentru restabilirea naturii, care a devenit subiectul unor atacuri puternice chiar și din partea partidelor de centru-dreapta care au susținut acordul verde, pare să fie încă pus în balanță. Grupurile de mediu vor protesta în 127 de orașe din 14 țări pentru a cere măsuri privind clima și natura. „În timp ce inundațiile, lipsa de apă și valurile de căldură amenință sute de mii de oameni în Europa, extremiștii de dreapta alimentează temerile legate de protecția mediului și vor să anuleze legile climatice”, a spus Frieda Egeling, purtătorul de cuvânt de la „Fridays For Future Berlin”. „În loc să fie intimidat de sloganuri de dreapta, noul parlament al UE trebuie să ia o decizie clară în favoarea protecției climei și a democrației”, a mai spus aceasta. Mia Mancini, de la grupul „Good Food Good Farming”, a spus că alegerile sunt „esențiale” pentru a împiedica extrema dreaptă să demonteze acordul verde. „Acțiunile pentru mediu nu sunt în contradicție cu interesele fermierilor”, a spus ea. „Dovezile demonstrează că mediul și agricultura, de fapt, depind una de cealaltă.” Înainte de ultimele alegeri pentru Parlamentul European din 2019, marșuri pe scară largă pentru climă, inspirate de activista suedeză Greta Thunberg, au zguduit orașele de pe tot continentul. Activiștii spun că au adus voturi pentru partidele cu politici climatice ambițioase și au stimulat un sprijin larg în rândul partidelor de centru pentru pachetul de politici Green Deal al UE. Cinci ani mai târziu, mișcarea pentru schimbările climatice și-a pierdut o parte din avântul care a determinat entuziasmul pentru acțiune pe agenda politică în 2019. Forțați să mute online protestele săptămânale în timpul restricțiilor cauzate de pandemie și divizați cu privire la modul de răspuns la alte crize care domină știrile, protestatarii de la Fridays for Future spun că s-au străduit să atragă cât mai multă atenție din partea jurnaliștilor, politicienilor și publicului. Alții au devenit cinici în privința ritmului schimbărilor și sceptici că protestele mari, dar nedisruptive, pot obține mult mai mult. „Mă tem că mulți tineri și-au pierdut încrederea în politicieni”, a spus Szmo Kacprzak de la Fridays for Future Polonia. „De aceea vedem din ce în ce mai mulți tineri care folosesc acțiunea directă pentru a influența politica, în loc de demonstrații.” În mai multe țări europene, activiștii radicali pentru schimbările climatice au blocat autostrăzi și au aruncat vopsea asupra operelor de artă din muzee, în încercări nepopulare, dar bine mediatizate, de a-i trezi pe politicieni. În mai multe locuri, activiștii s-au confruntat cu o legislație din ce în ce mai punitivă. În Germania, săptămâna trecută, de exemplu, cinci membri ai Letzte Generation au fost acuzați de „formarea unei organizații criminale” în conformitate cu articolul 129 din codul penal german. Aceasta ar fi prima dată când legea a fost aplicată unui grup de protest nonviolent. Weekend-ul protestelor vine în timp ce inginerul german devenit activist de mediu, Wolfgang Metzeler-Kick, care nu are legătură cu grupuri de mediu, intră în cea de-a 85-a zi a grevei foamei în centrul Berlinului. Sănătatea sa s-a deteriorat la un nivel „foarte critic”, potrivit echipei sale de asistență medicală, care miercuri a renunțat la îngrijirea sa. Făcând o paralelă dintre nivelul scăzut de zahăr din sânge și conținutul ridicat de dioxid de carbon din atmosferă, Metzeler-Kick a spus că „în mod clar, rezultatele mele [medicale] sunt proaste. Dar rezultatele Pământului sunt, de asemenea, rele pentru noi.” Metzeler-Kick și alți trei greviști ai foamei – susținuți de zeci de alți participanți la acțiuni de solidaritate organizate de grupul de campanie Scientists for Future i-au cerut cancelarului german, Olaf Scholz, să facă mai multe declarații în care să vorbească despre știința crizei climatice și promit că vor schimba „radical” cursul. Scholz a descris protestul ca o „greșeală” și a spus că practicarea violenței pentru a obține o schimbare – fie împotriva altora, fie împotriva propriei persoane – este rău pentru democrație. Nouă din 10 europeni cred că criza climatică este o problemă gravă, sugerează datele sondajelor, dar unele politici de reducere a emisiilor s-au dovedit nepopulare în rândul alegătorilor. În ciuda acestui fapt, analiștii sunt sceptici că Europa a experimentat o reacție larg răspândită la politicile ecologice pe care țările sărace nu și le pot permite. În martie, un sondaj cu 15.000 de alegători din Franța, Germania și Polonia a constatat că opiniile lor cu privire la politica climatică erau împărțite în mare parte pe linii ideologice și nu aveau prea mult de-a face cu veniturile, diviziunea urban-rural sau alți factori. Nils Redeker, director adjunct al Centrului Jacques Delors și coautor al cercetării, a spus că „majoritatea alegătorilor își doresc în continuare o politică climatică mai ambițioasă și ar sprijini o serie de măsuri concrete pentru reducerea emisiilor. Atenuarea eforturilor acum ar însemna o greșeală.”