Alegerea social-democratului Petre-Florin Manole în funcția de ministru al Muncii în România marchează o piatră de hotar pentru o comunitate marginalizată în mod tradițional și vine după o gravă criză politică în țară, notează cotidianul spaniol El Pais, care scrie despre numirea în premieră a unui rom în Guvern. „Manole este prima persoană de etnie romă care ocupă o funcție de acest rang în istoria României și, de asemenea, în întreaga UE. Doar Macedonia de Nord a numit anterior un rom în funcție înaltă, dar a fost o numire aproape simbolică, fără atribuții reale”, scrie ziarul spaniol. Rata șomajului în România este de 5,7%, dar depășește 50% în rândul populației rome, potrivit datelor Ministerului Muncii, citate de El Pais. La școală, după cum povestește Manole însuși, o profesoară i-a spus că este inteligent, dar a adăugat: „Păcat că ești țigan”, un termen peiorativ în România pentru a se referi la comunitatea romă. „Atunci, singurul meu gând era să studiez și să supraviețuiesc discriminării care încă afectează etnia romă”, adaugă el. La 41 de ani, Manole se confruntă cu provocarea de a conduce ministerul în plină criză economică, care a obligat guvernul să adopte măsuri nepopulare, precum creșterea TVA-ului și înghețarea pensiilor, pentru a reduce deficitul public de 9,3% înregistrat anul trecut, cel mai ridicat din blocul comunitar. Guvernul caută, de asemenea, stabilitate după mai bine de jumătate de an de criză politică, cu alegeri prezidențiale anticipate în noiembrie 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională pentru presupusa ingerință a Rusiei, și cu confruntarea electorală ulterioară, care era pe punctul de a aduce la conducerea statului extrema dreaptă, scrie autorul articolului. „Nu am început să realizez ce înseamnă numirea mea până când am primit felicitări de la persoane cu care am lucrat în ONG-uri în favoarea minorității rome, sau de la persoane anonime care erau mândre de ceea ce am realizat”, povestește Manole la telefon, într-o pauză între două ședințe. Se definește ca o persoană în căutare permanentă de consens, notează sursa citată. „Este primul rom care și-a asumat identitatea și care ajunge într-o funcție extrem de importantă”, se bucură Ciprian Necula, sociolog, tot de etnie romă. Acest activist pentru drepturile omului subliniază adjectivul „asumat”, deoarece există încă numeroase personalități cu funcții importante care refuză să-și dezvăluie originea romă din teama de a fi stigmatizate. „Numirea sa reprezintă o ruptură în statu quo-ul unei Românii care a ținut romii în colțul invizibil al democrației”, susține Necula. Recensământul din 2021, în care pentru prima dată s-a putut indica apartenența la una dintre cele 19 minorități naționale, a înregistrat 569.477 de romi, dintr-o populație totală de 19,1 milioane de locuitori. Dar, potrivit organizațiilor neguvernamentale, cifra reală ar putea fi chiar triplă. Născut în Slobozia, un mic oraș din regiunea Muntenia, puternic afectat de dezindustrializarea României postcomuniste, Manole provine dintr-o familie de romi care nu vorbește limba romani. Tatăl său, acum pensionar, a avut mai multe slujbe ca muncitor după ce a rămas șomer în urma închiderii unei fabrici agroalimentare locale; mama sa, croitoreasă, a lucrat ca sezonieră în Spania. Încă din copilărie, Manole a ajuns la concluzia că trebuie să studieze pentru a excela într-un mediu care îl discrimina pentru că era rom. Și pe asta s-a concentrat. Manole s-a implicat în societatea civilă prin intermediul ONG-urilor rome și al Institutului Național pentru Studiul Holocaustului Elie Wiesel. Și, treptat, a început să se intereseze de politică, scrie El Pais. „Ceea ce m-a durut cel mai mult în cariera mea politică a fost când adversarii din dezbaterile televizate mă atacau pe la spate după ce rămâneau fără argumente; ultima lor linie de atac era chestiunea etnică, deși nu mi-au spus-o niciodată în față”, povestește Manole. „Numirea lui Manole este un pas important pentru întreaga societate, în special pentru minoritatea romă. Dar el a fost numit pentru aptitudinile și capacitățile sale politice, nu pentru că este rom”, subliniază Catalina Olteanu, membră a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, de asemenea de etnie romă. „A lucrat mulți ani în societatea civilă, ceea ce poate fi un avantaj pentru rezolvarea problemelor delicate, având în vedere că are un minister dificil”, adaugă ea. Dar se teme că, dacă nu va obține rezultate bune, „societatea va folosi etnia sa pentru a găsi o scuză”. Când este întrebat despre provocările cu care se confruntă, ministrul răspunde că principalele provocări sunt sustenabilitatea pensiilor și asistența socială pentru persoanele cu dizabilități și cu venituri minime, dar și schimbarea paradigmei muncii. „Avem nevoie de politici publice care să încurajeze deschiderea către piața muncii”, subliniază el. „Ar fi benefic pentru angajați, care și-ar mări veniturile; pentru patronat, care și-ar putea dezvolta și mai mult afacerile; pentru stat, care ar colecta mai multe impozite; și pentru pensionari, care ar beneficia de pensii decente”, spune el.