Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 760, ediția print Strălucind în soarele cald al verii, lăcașul de cult și-a deschis larg porțile pentru credincioșii veniți cu sufletul pregătit de sărbătoare, purtând în priviri nădejde, iar în inimi bucurie. Rândurile de oameni, de la cei mai vârstnici până la copilași ­de-o șchioapă, au creat o adevărată familie duhovnicească adunată în jurul Altarului, într-o unitate sufletească rară și binecuvântată. Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii bisericii din Chiajna, sunt simboluri ale puterii credinței, ale transformării prin iubire și ale prieteniei care vindecă și unește. Poate de aceea, icoana care îi înfățișează îmbrățișați este una dintre cele mai emoționante imagini ale Bisericii Ortodoxe, o îmbrățișare care străbate veacurile și care ne cheamă, și astăzi, să fim mai buni, mai împăcați, mai aproape unii de alții. Această imagine sacră s-a regăsit în toată atmosfera hramului, de la slujba săvârșită cu deosebită trăire de părintele paroh Cristian Vasile împreună cu preoții slujitori, la rugăciunile rostite la unison de clerici și credincioși, lacrimile tăcute ale celor ce au venit să-și aline sufletul, dar și zâmbetele celor ce au regăsit liniștea. Părintele Romică Macovei, fostul Protopop al Protopopiatului Ilfov Sud a fost, și de data aceasta, cu sufletul și cu prezența fizică în mijlocul clericilor și credincioșilor parohiei. Iubirea și credința unesc Părintele Cristian Vasile a oferit celor prezenți un cuvânt de învățătură plin de lumină, prezentând cu delicatețe viețile Sfinților Apostoli, care, deși diferiți ca fire și pregătire, au fost uniți de dragostea neclintită față de Hristos. Sfântul Petru, omul simplu, dar cu inimă arzătoare, și Sfântul Pavel, înțeleptul convertit prin chemarea dumnezeiască, s-au regăsit în aceeași misiune, aceea de a răspândi lumina Sfintei Evanghelii în lume. ”Deși erau diferiți ca oameni, au fost și asemănări între ei. În primul rând, dragostea pe care au avut-o față de Mântuitorul Iisus Hristos. Atât Sfântul Apostol Petru cât și Sfântul Apostol Pavel au avut o dragoste și o credință deosebită pentru Hristos care i-a unit. Ce au mai avut în comun? Moartea lor sau mucenicia lor care, potrivit datelor istorice, amândoi au suferit moartea la comandă în timpul Împăratului Nero. Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos din dorința lui de a vedea Cerul, de a-L vedea pe Hristos, mormântul lui fiind în biserica ­ce-i poartă numele, la Roma. Sfântul Apostol Pavel fiind și cetățean roman, a ales să-i fie tăiat capul pentru că era considerată a fi o moarte demnă. A fost scos în afara Romei, și decapitat. Pe locul unde a fost decapitat și îngropat există o basilică, o biserică ce poartă numele Sfântului Apostol Pavel. Acești mari apostoli sunt pentru noi modele de urmat. Sunt învățători ai pocăinței, sunt învățători ai dreptății, ai iertării și așa cum îi vedem reprezentați în icoană, Sfântul Apostol Petru poartă cheile în mână care simbolizează iertarea și mărturisirea păcatelor, adică pocăința care ne deschide ușa către Împărăția lui Dumnezeu, iar Sfântul Apostol Pavel ține în mână o sabie care înseamnă cuvântul drept al lui Dumnezeu. Acel cuvânt care face diferența între moarte spirituală și mântuire, între o învățătură greșită și cea adevărată. Să urmăm exemplul Sfinților Petru și Pavel și să-L rugăm pe Dumnezeu să ne învrednicească ca și noi să îL mărturisim pe El așa cum și Apostolii, deși trăind vremuri grele, au avut curajul și puterea să-L mărturisească în fața oamenilor”, a spus părintele Cristian Vasile, parohul Parohiei Chiajna. Să ne regăsim pe noi înșine în îmbrățișarea apostolilor!