Noul președinte polonez, Karol Nawrocki, intenționează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei „serii de întâlniri”, dar continuă să aibă rezerve cu privire la aderarea Ucrainei la NATO și UE, după cum a declarat într-un interviu acordat Polsat News, potrivit Ukrinform. „Cu siguranță mă voi întâlni cu președintele Zelenski în cadrul unei serii de întâlniri. În calitate de președinte, voi vizita toți vecinii noștri... Va trebui să discut cu președintele Zelenski. Polonia și Ucraina au multe interese comune și multe obiective comune. Există, de asemenea, probleme care nu au fost încă rezolvate”, a declarat Nawrocki. În acest context, el a atras atenția asupra problemelor agricole și asupra exhumării victimelor tragediei din Volînia. Referindu-se la problema viitoarei aderări a Ucrainei la NATO, Nawrocki a subliniat că astăzi „nu există o astfel de posibilitate”, deoarece Ucraina se află în război, iar acest lucru ar duce la un război care ar implica toate țările Alianței. „De asemenea, sunt împotriva aderării necondiționate a Ucrainei la UE. Nu am nicio îndoială că, într-un context geopolitic și strategic, avem nevoie de cooperare cu Ucraina, dar aceasta trebuie să se bazeze pe principiul parteneriatului”, a declarat Nawrocki. El a adăugat, de asemenea, că viitorul Ucrainei în structurile occidentale este în interesul Poloniei. Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a menționat de două ori într-un mesaj de mulțumire adresat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, „soluționarea problemelor istorice restante”, cu ocazia alegerilor prezidențiale. Zelenski a fost printre primii lideri străini care l-au felicitat pentru victoria în alegeri pe naționalistul Nawrocki, scriind, în mesajul său, că speră la „o cooperare fructuoasă” cu viitorul președinte polonez, deși acesta este critic față de planurile de aderare a Kievului la UE și NATO. Polonia și Ucraina sunt aliați apropiați atunci când trebuie să își învingă inamicul comun, Rusia, dar relațiile dintre cele două țări riscă să ajungă într-un punct critic din cauza unor evenimente sângeroase din trecutul îndepărtat pentru care niciuna dintre părți nu vrea să își recunoască vina, potrivit Politico. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o grupare de gherilă numită Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) a masacrat zeci de mii de polonezi în încercarea de a epura ținuturi care făceau parte din Polonia înainte de război, dar care acum se află în vestul Ucrainei. Mii de ucraineni au fost omorâți în atacuri lansate ca răzbunare. Unii istorici ucraineni spun că și Polonia este parțial de vină pentru aceste masacre din cauza reprimării ambițiilor naționale ale ucrainenilor înainte de război. În Polonia, acest episod negru din istoria comună a celor două state vecine este cunoscut sub numele de Masacrul din Volînia, iar asumarea responsabilității pentru uciderea în masă a polonezilor a ajuns din nou pe agenda politică a Kievului și Varșoviei. Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a declarat în 2024 că Ucraina este „pregătită să discute” despre moștenirea dificilă a conflictului polonezo-ucrainean din timpul războiului. „Am discutat pași tehnici specifici, nu politici, pentru a rezolva problema exhumării, care ne-a otrăvit dialogul politic pentru o perioadă lungă. Nu ar trebui să existe niciun obstacol politic”, a mai spus Sîbiha, care a adăugat că trecutul „nu poate să pună în pericol viitorul familiei euro-atlantice.” Ambele părți trebuie să ierte și să își ceară iertare Kievul susține că ambele părți trebuie să ierte și să ceară iertare pentru „tragedia” petrecută în Volînia, refuzând să caracterizeze incidentele drept un masacru, așa cum fac polonezii. În Polonia, incidentele din Volînia sunt ca o rană deschisă care afectează mai multe generații de polonezi ce au supraviețuit masacrelor și au transmis mai departe amintirile dureroase către copiii și nepoții lor. Pentru Polonia, evenimentele din Volînia reprezintă o epurare etnică brutală: în 2016, parlamentul polonez a votat pentru recunoașterea uciderii în masă a polonezilor drept un „genocid al poporului polonez comis de naționaliști ucraineni în 1943-45”. În Ucraina, însă, eforturile din timpul războiului de a crea un stat independent sunt considerate eroice și o sursă de motivație pentru soldații care luptă astăzi împotriva invadatorilor ruși. O stradă dintr-un sat de lângă Lvov poartă numele lui Levkovici, membrul UPA care a participat în atacul împotriva polonezilor din Uhly. Stepan Bandera, liderul naționalist de extremă dreapta din Ucraina care visa la o țară pură din punct de vedere etnic și care a inspirat UPA – și care este acuzat că a participat la Holocaust alături de naziștii din Germania – este sărbătorit ca un erou național la Kiev, în timp ce mulți polonezi îl văd ca pe un criminal de război. Rusia atacă, de asemenea, guvernul ucrainean pentru că îl ridică în slăvi pe Bandera.